Fitch: Necesarul de finanțare moderat ajută România și alte țări să reziste turbulențelor financiare

Necesarul de finanțare moderat din acest an al României, Poloniei, Ungariei și Cehiei, precum și percepția pozitivă din partea investitorilor, va ajuta, probabil, cele patru țări să reziste turbulențelor financiare create de reducerea achizițiilor de obligațiuni de către Fed, potrivit Fitch.

„Necesarul moderat de finanțare pentru buget și rostogolirea datoriei, precum și percepția pozitivă privind politicile autorităților, ar trebui să ajute cele patru țări din Europa Centrală și de Est să reziste turbulențelor cauzate pe piețe de retragerea graduală a programului extraordinar al Rezervei Federale a SUA (Fed) pentru stimularea economiei”, se arată într-un raport al agenției de rating.

De asemenea, deficitele de cont curent ale acestor țări au fost reduse semnificativ față de perioada de început a crizei, iar Polonia și România au la dispoziție finanțare din partea Fondului Monetar Internațional. Polonia are deschisă o linie flexibilă de credit de la FMI, iar România un acord stand-by tratat ca preventiv de autorități, suplimentat de o înțelegere cu Comisia Europeană.

România, Polonia, Ungaria și Cehia au beneficiat de condiții de finanțare favorabile pe piețele externe în ultima parte a anului 2013 și la începutul acestui an, ceea ce le-a permis sã se împrumute din piețele ionternaționale.

Fitch estimează că cele patru țări trebuie să împrumute 78,5 miliarde de euro în acest an pentru a finanța deficitele bugetar și rostogolirea datoriei. Suma este echivalentă cu 9,5% din PIB cumulat estimat pentru România, Polonia, Ungaria și Cehia în acest an, raport în scădere de la 12,4% anul trecut și considerabil mai redus față de 15,1% în zona euro.

România are un necesar brut de finanțare de 13,2 miliarde de euro în acest an, din care circa 3,1 miliarde de euro pentru deficitul autorităților centrale, iar restul pentru rostogolirea datoriei. România are cea mai redusă nevoie de finanțare în rândul celor patru țări, iar suma este echivalentă cu 8,9% din PIB estimat pentru acest an.

Polonia trebuie să împrumute 31,9 miliarde de euro, reprezentând 7,5% din PIB, Ungaria are nevoie de 18,9 miliarde de euro – 18,3% din PIB, iar Cehia de 14,7 miliarde de euro – 10% din PIB.

Ungaria, Polonia și România au profitat de condițiile bune de pe piața internațională pentru a emite recent obligațiuni în euro și dolari.

În noiembrie, Ungaria a emis obligațiuni de 2 miliarde de dolari pe 10 ani, prefinanțând o parte a scadențelor în valută din acest an, care totalizează 7,2 miliarde de dolari.

Polonia a vândut obligațiuni pe zece ani de 2 miliarde de euro și 2 miliarde de dolari în luna ianuarie și a împrumutat masiv în zloți pe piața internă, asigurându-și jumătate din necesarul finanțare pentru întreg anul.

România a atras în ianuarie 2 miliarde de dolari prin vânzarea de obligațiuni pe 10 și 30 de ani.

Guvernele celor patru țări au în plan deficite bugetare moderate pentru acest an. Fitch se așteaptă ca Cehia, Ungaria și România să-și respecte angajamentele asumate față de UE, iar în cazul României și față de FMI, și să înregistreze deficite bugetare mai mici de 3%, limita maximă admisă de UE. Deficitul bugetar al Poloniei s-a situat la 4,6% anul trecut, peste ținta inițială de 3,2%, dar îmbunătățirea situației macroeconomice ar trebui să ajute guvernul de la Varșovia să-și atingă obiectivele fiscale.

Cu excepția Ungariei, unde datoria raportată la PIB s-a situat la 81%, îndatorarea este moderată. Astfel, în Polonia reprezintă 58% din PIB, în Cehia 49%, iar în România 38%. Limita maximă agreată de UE este de 60% din PIB.

Fed a anunțat în decembrie că va reduce începând din ianuarie programul de achiziții lunare de obligațiuni de la 85 de miliarde de dolari la 75 de miliarde de dolari. Banca centrală americană a folosit acest mecanism pentru a introduce lichidități semnificative în sistemul financiar, susținând economia SUA, dar și piețele financiare la nivel global. O nouă ședință a Fed este programată săptămâna aceasta, iar analiștii se așteaptă ca reducerea graduală a programului să continue pe parcursul anului.

Reducerea programului Fed, dar și alți factori, precum încetinirea creșterii economice în China, au cauzat volatilitate pe piețele financiare la începutul acestui an. Investitorii ies de pe active emergente în cel mai rapid ritm din ultimii cinci ani, un prim semnal al impactului reducerii programului de achiziții de obligațiuni al Fed, agravat de temerile tot mai mari privind instabilitatea politică și financiară din unele state cu economii emergente.

În România, Ministerul Finanțelor Publice a programat pentru luna ianuarie licitații pe piața internă pentru vânzare de titluri de stat în valoare de 4,03 miliarde lei și 200 milioane euro, de aproape două ori mai mult decât titlurile care ajung la scadență în această lună, de 2,78 miliarde lei.

Ținta a fost depășită deja, Trezoreria împrumutând până acum 4,83 miliarde lei și 278,7 milioane euro. La aceste împrumuturi se adaugă 2 miliarde dolari, sumă atrasă de pe piețele internaționale prin două emisiuni de obligațiuni, cu maturități de 10 și 30 de ani.

Statul a împrumutat anul trecut de pe piața internă 48,53 miliarde lei, la care se adaugă emisiuni în valută, interne și externe, de 3,57 miliarde de euro și 1,5 miliarde de dolari. Fondurile atrase în lei anul trecut sunt cu 16,5% sub valoarea împrumutată în 2012, de 58,17 miliarde lei, iar finanțările în valută au fost similare, de la 4,71 miliarde de euro din 2012.î

România are în derulare un acord în valoare de 4 miliarde de euro cu FMI și Uniunea Europeană, din care nu intenționează însă să acceseze fonduri. Scopul acordului este de a proteja România de eventuale șocuri pe piețele financiare și de a ajuta la reducerea costurilor de finanțare.